Legea Domnului e desăvârşită… (Ps 18(19), 8)

Dragi cititori,

mesajul din această lună ne face să înţelegem mai bine importanţa legilor Spiritului în viaţa noastră. Sunt legi care se nasc din iubirea, din inteligenţa şi din puterea lui Dumnezeu, aşa cum explică Spiritul Sfânt. Vă doresc să vă lăsaţi călăuziţi tot mai mult de aceste legi sublime, pentru a fi gata să intraţi într-o zi în Noua Creație.

Rămân unită cu voi în iubire şi în rugăciune şi vă binecuvântez. Domnul să vă dăruiască pace.

Mesajul Spiritului Sfânt din 12 septembrie 2012

Vă salut, fiii mei preaiubiţi! Astăzi doresc să abordez un subiect foarte important pentru viaţa voastră spirituală: legea lui Dumnezeu şi locul pe care aceasta îl ocupă în existenţa voastră.

Care lege? Mulţi dintre voi cu siguranţă se vor gândi la cele zece porunci pe care Dumnezeu le-a dat poporului Său prin mâna lui Moise, după cum ştiţi din Vechiul Testament. Acestea sunt legea lui Dumnezeu pentru acest Pământ; dar Dumnezeu a dat legea Sa şi umanităţilor fidele Lui din Univers, în modurile şi în formele cele mai adecvate originalităţii acelor popoare. Era necesar ca oamenii să aibă sub ochii lor o sinteză codificată a ceea ce Dumnezeu cere şi doreşte de la fiecare şi de la întreaga umanitate.

Cele zece porunci vă sunt date pentru a vă ajuta să discerneţi între bine şi rău; acestea vă indică ceea ce este bine pentru voi şi vă asigură o viaţă demnă de fii ai lui Dumnezeu. Deci, faceţi foarte bine respectându-le, deoarece, astfel făcând, veţi alege ce e mai bun pentru viaţa voastră, binele pe care însuşi Dumnezeu, Creatorul vostru care vă cunoaşte, vi-l indică.

Totuşi, când vorbesc despre legea lui Dumnezeu, nu mă refer numai la cele zece porunci, cât la un complex de legi care operează în principal în dimensiunea spiritului pur, dar care îşi extind efectele lor şi în lumea materială şi în viaţa fiecărei creaturi din tot Universul. Doresc să vă ajut să înţelegeţi, referindu-mă în special la Pământ.

Mai înainte de toate, trebuie să ştiţi că legile naturale şi fizice, aşa cum le cunoaşteţi, sunt subordonate legilor spiritului: ceea ce se întâmplă în materie este numai efectul, deoarece cauza se află în spirit. Cu alte cuvinte, anumite evenimente nu ar avea loc în realitatea materială dacă mai înainte nu ar fi fost pregătite în realitatea spirituală. Vă dau un exemplu simplu: niciun om nu ar fi conceput în pântecele matern dacă viaţa nu ar fi fost creată de Dumnezeu, care este spirit pur. Viaţa ia naştere mai înainte de toate în Gândul lui Dumnezeu, în dimensiunea pură a Spiritului Său; gândind, Dumnezeu creează. Începând cu acest impuls divin, încep să acţioneze legile naturale care vor duce la formarea unei fiinţe umane; acelaşi lucru este valabil pentru orice altă fiinţă vie creată de Dumnezeu și pentru întreaga Creație. Fără impulsul care porneşte de la Dumnezeu, nicio lege nu poate acţiona.

Omul se amăgește crezând că poate crea viaţa în afara legilor Spiritului, manipulând natura şi supunând-o scopurilor sale. Şi totuşi, vă spun că niciun embrion „produs“ în laboratoarele voastre nu ar avea în sine viaţă, dacă Dumnezeu nu i-ar da impulsul său vital acelei creaturi. Viaţa este lucrarea Preasfintei Treimi, nu a omului. Ia naştere în dimensiunea spiritului şi se întoarce la dimensiunea spiritului, odată epuizată etapa materială şi pământească. Dumnezeu nu-i va permite la infinit omului să se joace cu viaţa; chiar dacă vă respectă libertatea, nu va lăsa ca manipularea legilor vieţii să depăşească o anumită limită.

Să ne întoarcem la legile Spiritului. Acestea sunt universale, pentru că sunt valabile în fiecare dimensiune din care se compune Creaţia şi pentru fiecare fiinţă care se mişcă în Univers; legile naturale, în schimb, nu sunt aceleaşi peste tot, deoarece se adaptează la diferitele realităţi din care se compune Universul.

Prin intermediul legilor spirituale, Dumnezeu guvernează întreaga Creație: îngerii, oamenii, animalele, plantele, etc. Ce înseamnă că Dumnezeu guvernează Creaţia? Înseamnă că Preasfânta Treime creează şi susţine continuu viaţa în fiecare creatură şi în întregul Univers, prin IUBIREA Sa, prin INTELIGENŢA şi prin FORŢA Sa. Aceste trei prerogative ale lui Dumnezeu manifestă puterea Sa creatoare, răscumpărătoare şi sfinţitoare şi se exprimă în legile spirituale. Cu alte cuvinte, aceste legi conţin în sine puterea care derivă din iubirea, din inteligenţa şi din forţa lui Dumnezeu; această putere este indispensabilă pentru a garanta desfășurarea corectă a proceselor vitale ale fiecărei ființe vii, atât pe plan spiritual, cât şi fizic.

Legile spirituale izvorăsc din Dumnezeul Unul şi Întreit, dar sunt Eu, Spiritul Sfânt, Cel care asigură funcţionarea legilor spirituale, astfel încât acestea să se menţină în sintonie perfectă cu Gândul Trinitar. Astfel, legile lui Dumnezeu îşi ating scopul lor, care este dublu: să alimenteze suflul vieţii şi să pună în acţiune legile fizice care guvernează procesele vitale ale fiecărei fiinţe vii.

Să ne întoarcem la exemplul vieţii umane, al vieţii voastre: voi vă naşteţi nu atunci când o femeie vă aduce pe lume, ci când Dumnezeu vă creează. Creaţia este un act liber şi sublim al lui Dumnezeu, în care El îşi exprimă toată puterea Sa. Cu Gândul Său şi cu voinţa Sa, Dumnezeu stabileşte să vă creeze după chipul şi asemănarea Sa; nu ar fi obligat să o facă, dar El vă consideră de preţ şi de aceea vă creează. Dumnezeu nu este o fiinţă solitară care guvernează un imens spaţiu gol: El a voit ca creaturile Sale să umple Universul, pentru a-l umple cu viaţa Sa. Nenumărate forme de viaţă populează Cosmosul, fiecare dintre ele purtând în sine amprenta marelui Creator, a bunătăţii Sale, a iubirii Sale. Dumnezeu îi iubeşte în mod sublim pe îngeri – care sunt spirite pure – şi pe oameni, care sunt fiinţe dotate cu spirit, care-i face să semene mai mult cu El. Dumnezeu iubeşte, însă, orice creatură, chiar dacă este mai puţin perfectă decât îngerii şi decât oamenii. Amintiţi-vă bine de acest lucru atunci când vă apropiaţi de un animal, de o floare sau de orice altă creatură; să nu vi se mai întâmple să dispreţuiţi ceea ce Dumnezeu a creat!

Dumnezeu vă gândeşte și, în acel moment, vă creează. Din acea clipă, Eu încep să acţionez în voi, în aşa fel încât legile spirituale să funcționeze corect: ele activează spiritul vostru şi îl fac pe deplin capabil să acţioneze; spiritul pune în acţiune sufletul şi sufletul pune în acţiune trupul. În acest punct intră în joc şi legile naturale care trebuie să ghideze toate procesele biologice necesare formării unui om. De la conceperea voastră până la moarte, legile spirituale vor sta totdeauna deasupra legilor naturale, pentru a le menţine pe făgaşul corect, în aşa fel încât trupul vostru să funcţioneze după Gândul lui Dumnezeu. Astfel, legile Spiritului ocrotesc viaţa fiinţei voastre: spirit, suflet şi trup. Toate acestea, însă, nu sunt suficiente. Într-adevăr, când veniţi pe lume, trăiţi într-un mediu bine determinat, la care trebuie să vă adaptați corespunzător. Legile spirituale lucrează din nou, și, de această dată, pun în acţiune legile naturale care acţionează în trupul vostru şi în natura care vă va primi: astfel, trupul vostru se va adapta la o anumită climă, la alimentaţie ş.a.m.d. Acelaşi lucru se întâmplă pentru toate celelalte forme de viaţă diferite de viaţa umană: totul trebuie să fie reglat în funcţie de Gândul divin. Nimic din toate acestea nu ar fi posibil dacă legile spirituale nu ar da o orientare precisă acţiunii legilor naturale.

Legile Spiritului sunt albia în care se mişcă toate legile fizice care guvernează materia. Legile spirituale sunt armonioase pentru că provin de la Creatorul care nu are în Sine nicio dizarmonie. Ele acţionează pentru a conduce fiecare lucru creat spre bine şi spre plinătate. De aceea se află deasupra legilor fizice care guvernează materia, și care, de unele singure, nu ar fi de-ajuns pentru a conduce Universul.

Legile spirituale sunt multe şi provin din cele trei prerogative ale lui Dumnezeu de care am vorbit. Ele acţionează direct în spiritele pure, în spiritul omului, şi în mod indirect asupra întregii Creaţii, prin intermediul legilor naturale care le sunt subordonate.

Unele legi spirituale derivă din IUBIREA lui Dumnezeu: ele servesc la a umple cu iubire divină spiritele pure şi spiritele oamenilor; îi fac în stare să-L iubească pe Dumnezeu şi pe aproapele şi să fie iubiţi; protejează viaţa în creaturi, asigură pacea.

Alte legi derivă din INTELIGENŢA lui Dumnezeu: ele fac spiritele capabile să-L cunoască pe Dumnezeu şi realitatea aşa cum este ea în Dumnezeu și deschid orizonturi mereu noi cunoaşterii.

Altele, provin din FORŢA lui Dumnezeu: ele au scopul de a întări voinţa de bine în spirite, le dau acestora calitatea de a primi cu promptitudine şi de a iubi voinţa divină, de a depăşi încercările, de a persevera în credinţă etc.

Legile naturale guvernează procesele vieţii în fiecare etapă a dezvoltării sale, procesele cognitive ale omului, ritmurile Creației, în aşa fel încât totul să fie în armonie cu Gândul divin.

Fiecare fiinţă vie este învăluită de puterea legilor spirituale şi de acţiunea celor naturale; dacă nu ar fi fost aşa, nu ar fi viaţă în Univers. Aceasta vă face să înţelegeţi că întreaga Creație se află sub privirea atentă a lui Dumnezeu care călăuzeşte totul spre bine. Gândiţi-vă la acest lucru când observaţi maiestuozitatea cerului înstelat, când contemplaţi frumuseţea unui copil, perfecţiunea unui animal, a unei plante care înfloreşte etc. Să ştiţi că totul se află în mâinile lui Dumnezeu şi că Eu acţionez întotdeauna pentru ca nimic din ceea ce este creat să nu se îndepărteze de legile divine.

Oamenii de ştiinţă de pe Pământ se limitează să studieze legile naturale şi să le observe efectele. Studiază şi fac experimente ani de-a rândul, dar nu se străduiesc la fel de mult să cunoască legile spiritului; pentru mulţi din savanţii voştri spiritul nici măcar nu există. Astfel procedând, ei nu ajung niciodată să cunoască cu adevărat ce se întâmplă în lumea fizică, deoarece nu au cadrul de referinţă indispensabil pentru a înţelege de ce se întâmplă toate acestea în natură. Se limitează doar la observarea fenomenelor.

Dacă oamenii voştri de ştiinţă ar fi mai aproape de Dumnezeu, ar descoperi cu uşurinţă lucruri care astăzi le par indescifrabile.

 

Dacă Dumnezeu guvernează toate lucrurile, de ce răul atinge omul? De ce natura deseori îi este potrivnică şi dă naştere la catastrofe? Răspunsul trebuie căutat în existenţa lui Lucifer şi în alegerile omului cu privire la bine şi la rău.

Să vedem ce se întâmplă pe planeta voastră. Păcatul originar, comis de protopărinţii voştri, a deschis calea acţiunii răului. Lucifer există şi lucrează pe Pământ; el nu este o figură imaginară sau o superstiţie prostească, ci o realitate crudă. El se opune dintotdeauna lui Dumnezeu şi fiilor lui Dumnezeu, sperând să fie într-o zi adorat ca unic Domn şi stăpân al Creației. Din păcate, o bună parte din umanitatea voastră are încredere în înşelăciunile diavolului şi crede că poate obţine putere şi privilegii aliindu-se cu el. În ciuda venirii lui Isus Cristos şi a operei Lui de Răscumpărare, cea mai mare parte a umanității de pe Pământ continuă să-L respingă pe Tatăl, să-L nege pe Fiul şi să-L ignore pe Duhul Sfânt.

Lucifer nu poate în niciun fel să se amestece în funcţionarea legilor Spiritului, deoarece Dumnezeu nu permite acest lucru. El încearcă, însă, dintotdeauna să tulbure acţiunea legilor naturale; Dumnezeu permite aceasta din dreptate: dacă marea majoritate a oamenilor nu se opune celui rău, alegându-L în mod categoric pe Dumnezeu, atunci este drept să suporte consecinţele alegerilor sale. Pe Pământ, multe legi naturale sunt manipulate, încălcate, răsturnate în aşa măsură încât cauzează daune grave planetei.

Lucifer este un spirit pur, inteligent şi păstrează cunoaşterea pe care o poseda ca înger de lumină, înainte de a se răzvrăti faţă de Dumnezeu. Ştie cum să acţioneze asupra legilor naturale pentru a le forţa și le sugerează discipolilor săi cum să facă pentru a supune natura scopurilor lor egoiste. Puteţi vedea acest lucru pe Pământ: majoritatea catastrofelor naturale sunt cauzate de alegerile nefericite ale multor oameni aliaţi lui Lucifer. Nu Dumnezeu este cauza catastrofelor de pe Pământ, dimpotrivă, Dumnezeu a dispus orice lucru pentru binele fiilor Săi. Răul nu vine de la Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este BINELE SUPREM şi niciodată nu ar face vreun rău copiilor săi. Alegerile rele ale oamenilor, coruperea spiritului lor îi determină să-L caute pe cel care este principiul Răului şi de la care provin toate relele Universului: Lucifer.

Răul este cauzat de rău; cu cât veţi înţelege mai repede, cu atât va fi mai bine pentru voi. În loc să-L blesteme pe Dumnezeu, ar fi mai bine pentru omul de pe Pământ să se observe pe sine şi să se corecteze cât mai curând.

Omul este chemat să aleagă necondiţionat să-L iubească şi să-L slujească pe Dumnezeu. Acest lucru înseamnă pentru adevăratul credincios să se ofere pe sine însuşi lui Dumnezeu pentru a deveni fiul Său. Cine spune că-L iubeşte pe Dumnezeu şi se comportă ca un egoist, nu este sincer. Cine-L iubeşte pe Dumnezeu se pune la dispoziţia Sa, renunţând la propriul egoism; numai astfel va putea fi călăuzit de Dumnezeu spre bine. Dacă omul alege liber să-I aparţină lui Dumnezeu, Eu pot acţiona în spiritul său; atunci, legile spirituale acționează pe deplin şi chiar şi cele naturale îşi desfăşoară efectele lor fără a suferi interferenţe din partea răului. Astfel, omul crește în spirit și progresează și trupul. Dimpotrivă, omul care se abandonează răului, nu va putea decât să regreseze la toate nivelurile; legile spirituale nu vor putea să acţioneze liber, cu consecinţe grave pentru spirit, suflet şi trup; de aici provin apoi bolile şi slăbiciunile.

De ce atunci sfinţii, cu toate că L-au ales pe Dumnezeu, au suferit în spirit şi în trup? Pentru că au acceptat să-L urmeze până la capăt pe Domnul lor, care a luat asupra Sa toată stricăciunea omului pentru a o învinge în mod definitiv prin Moartea şi Învierea Sa. Voi toţi sunteţi chemaţi să-L urmaţi pe Fiul lui Dumnezeu în trecerea Sa de la moarte la viaţă şi toţi sunteţi în mod inevitabil expuşi acţiunii răului care este foarte prezent pe Pământ. Din această cauză nu puteţi niciodată să fiţi cu totul scutiţi de suferinţă; aceasta este parte din experienţa pământească, moştenirea tristă a răzvrătirii voastre faţă de Dumnezeu.

Dumnezeu nu voieşte suferinţa copiilor Săi; în mod excepţional o permite, când aceasta poate servi planului Său de Mântuire, aşa cum a fost şi în cazul sfinţilor. Aceştia au acceptat suferinţa ca participare la suferinţele lui Cristos şi ca o contribuţie la mântuirea fraţilor. Puteţi să o faceţi şi voi, pentru că toţi sunteţi chemaţi la sfinţenie; veţi experimenta atunci că suferinţa oferită lui Dumnezeu îşi pierde acea amărăciune pe care mulţi dintre voi o trăiesc. În alte cazuri, Dumnezeu permite suferinţa pentru a vă întări în credinţă, pentru a vă determina să faceţi alegerea corectă: Dumnezeu închide toate căile plăcute şi lasă deschisă numai poarta cea îngustă; acest lucru vă face să suferiţi. Dacă, însă, voi acceptaţi trecerea pe poarta cea îngustă, credinţa voastră creşte şi astfel și spiritul vostru, iar situaţiile dificile se rezolvă. Astfel, Domnul transformă în bine ceea ce ar putea să vă pară un rău. Dumnezeu vă salvează de multe ori de pericole grave printr-o suferinţă, pentru că voi, în încăpăţânarea voastră, aţi alege întotdeauna ceea ce este mai comod, chiar dacă este mai dăunător.

Puteţi învinge răul? Da, puteţi. Dumnezeu permite să înfruntaţi răul pentru a-l învinge şi niciodată pentru a fi copleşiţi. Când vă abandonaţi complet lui Dumnezeu şi vă oferiţi Lui, sunteţi povățuiți de El în adâncul vostru şi sunteţi înălţaţi la o dimensiune diferită de cea în care se găseşte o bună parte a acestei omeniri: este dimensiunea spiritului, în care operează legile spirituale, legile desăvârşite ale lui Dumnezeu. Atunci, începeţi să vedeţi realitatea într-un mod diferit şi altfel înfruntaţi şi situaţiile dureroase ale vieţii. Legile spiritului trec înaintea celor naturale şi voi nu mai sunteţi sub stăpânirea materiei, ci a spiritului. Acum au loc vindecările şi minunile, deoarece spiritul se află deasupra materiei.

Dimensiunea spiritului se atinge prin credinţă şi nu prin religiozitate. Trebuie să aveţi încredere în Dumnezeu şi să lăsaţi ca El să se ocupe de voi. Nu trebuie să deveniţi pasivi, ci dimpotrivă, trebuie să fiţi vigilenţi pentru a participa la acţiunea Mea, fiind în acelaşi timp conştienţi că orice soluţie vine de la Dumnezeu şi nu de la capacităţile voastre omeneşti. Acestea sunt utile dacă sunt supuse lui Dumnezeu, dar pot fi periculoase dacă sunteţi încrezuți şi egoişti. De aceea este nevoie de adevărata rugăciune; mulţi dintre voi se roagă fără să intre vreodată în dimensiunea elevată a spiritului; rugăciunea lor este rodul unei obişnuinţe sau o datorie de împlinit; provine din religiozitate. Credinţa, în schimb, duce la rugăciunea profundă, în care spiritul vostru se întâlneşte cu Dumnezeu într-un schimb pur de iubire, din care ia naştere orice cunoaştere.

Dimensiunea spiritului se atinge printr-o disciplină interioară; nu vorbesc de penitenţe riguroase sau de renunţări exagerate, vorbesc de o înţelepciune interioară care vă face să alegeţi ceea ce este util pentru creşterea voastră spirituală şi vă face să eliminaţi ceea ce este inutil, ceea ce nu vă este de folos. Spiritul vostru şi sufletul vostru, la fel ca şi trupul, trebuie educate să aleagă hrana potrivită. Acest lucru este valabil astăzi mai mult ca niciodată, pentru că Lucifer are la dispoziţie multe mijloace care vă acaparează timpul şi atenţia, îndepărtându-vă de cele ale lui Dumnezeu. Luaţi-vă câte un răgaz de linişte în zgomotul în care trăiţi zi de zi şi înălţaţi-vă gândul la Dumnezeu! E nevoie de puţin pentru a restabili un contact vital cu sursa oricărui bine. Aveţi nevoie de pace, altfel suferiţi; pacea o găsiţi în Dumnezeu şi nu în lumea neliniştită.

Dumnezeu doreşte să vă introducă în dimensiunea spiritului. Lucifer, dimpotrivă: încearcă să vă închidă în sfera plăcerilor egoiste, în dimensiunea materială, făcută din interese şi din bunuri legate de lume şi de lucrurile lumii. În acest câmp se mişcă în voie, putând să se amestece în legile care guvernează sfera materială. Lumea materială este împărăţia sa, populată de egoişti, indiferenţi la iubirea lui Dumnezeu. Nu vă lăsaţi închişi în această temniţă! Căutaţi-L pe Dumnezeu, ca El să vă atragă la Sine, în dimensiunea cea mai înaltă, unde legea Sa desăvârşită poate să vă facă într-adevăr fericiţi.

Acum aş dori să vă pun câteva întrebări; vă invit să reflectaţi şi să răspundeţi cu sinceritate: ce fericire căutaţi? Cea care provine de la Dumnezeu sau cea pe care lumea v-o oferă? Care este pentru voi supremul bine şi de la cine provine: de la Dumnezeu, de la voi înşivă sau de la ceilalţi? Sunteţi liberi sau depindeţi de cineva sau de ceva pentru a fi fericiţi?

Priviţi-vă în faţa lui Dumnezeu, înainte de a răspunde. Încercaţi să înţelegeţi dacă acea căutare a binelui şi a fericirii voastre se naște din plinătatea pe care o simţiţi în voi pentru că sunteţi ai lui Dumnezeu sau dintr-un gol pe care nu ştiţi cum să-l umpleţi. Există iubirea lui Dumnezeu care umple şi iubirea umană care goleşte, pentru că doreşte să posede şi atât. Decideţi ce fel de iubire vă doriţi. Dacă alegeţi iubirea lui Dumnezeu, trebuie să acceptaţi să trăiţi după legile Sale, care sunt pure, precum El este pur; dacă veţi fi uniţi cu El, El vă va face să înţelegeţi toată legea Sa care este desăvârşită şi care vă va face desăvârşiţi în Dumnezeu. Dacă veţi alege iubirea lumii, veţi fi sub stăpânirea materiei, cu toate consecinţele sale.    

 

Sunteţi liberi să alegeţi ce legi vreţi să respectaţi: legea lui Dumnezeu sau pe cea a lumii, spiritul sau carnea. Să ştiţi, însă, că Dumnezeu nu va lăsa pentru totdeauna ca Lucifer să pătrundă în Creație pentru a o îndepărta de Creator. Dumnezeu este Domnul Universului şi va readuce la Sine întregul Univers.

De aceea, nu vă temeţi voi, cei care îl iubiţi pe Dumnezeu! Suferinţele voastre sunt o jertfă plăcută lui Dumnezeu, prin care mulţi fraţi obţin milostivirea, dar nu veţi suferi pentru totdeauna. Dumnezeu va interveni pentru a-i salva pe credincioşii Săi şi pentru a-i elibera de rău.

 

Creaţia va fi înnoită cu totul şi va fi dăruită fiilor lui Dumnezeu; va fi guvernată pentru totdeauna de cele mai sublime legi spirituale, legile desăvârşite ale Spiritului care este viaţa. Fiţi conştienţi că puteţi scurta timpul intervenţiei lui Dumnezeu prin iubire, dăruire şi rugăciune.

Sunt cu voi, sunt în voi şi vă binecuvântez în numele Tatălui, al Fiului şi al Spiritului Sfânt“.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s