Dragi cititori,

Am început anul 2012, în care cu toţii dorim şi sperăm să facem paşi tot mai hotărâţi în credinţă, pentru a fi pregătiţi să participăm pe deplin la tot ceea ce Dumnezeu ne va pune dinainte în acest an. După cum a promis deja Isus [1], cu mesajul care urmează Spiritul Sfânt îşi începe învăţătura Sa.

Punctul de pornire îl constituie un eveniment fundamental pentru noi: cel în care suntem creaţi. Cei care au citit cartea ”Dincolo de Marea Barieră”, îşi vor aminti cu siguranţă delicata temă a alegerii din momentul concepţiei [2], pe care acum Spiritul Sfânt o reia şi o aprofundează. Este vorba despre un eveniment care poate să scape raţionalităţii noastre, pentru că îşi afundă rădăcinile în misterul profund al vieţii lui Dumnezeu. De aceea îl putem privi doar cu ochii credinţei şi cu certitudinea că Spiritul Sfânt ne va ajuta să înţelegem ceea ce e este de folos fiecăruia în parte dar şi tuturor împreună, ca popor al lui Dumnezeu.

Spiritul Sfânt doreşte să menţină un dialog viu cu voi, prin acest site. După câte mi-a explicat, nu trebuie să ne aşteptăm lunar la mesaje solitare pe diferite teme, aşa cum a fost până acum, ci mai degrabă la un discurs continuu, care va urma un fir conductor precis şi care se va articula în moduri variate, în funcţie de ceea ce va fi mai folositor pentru drumul nostru. Ni se cere deci să fim mai maleabili, să lasăm deoparte schemele noastre mentale, lucru benefic pentru noi. Adesea credem că Dumnezeu gândeşte ca şi noi şi că, asemenea nouă, trebuie să respecte calendarul şi orarele. Din fericire, Dumnezeu merge dincolo de toate astea şi cred că doreşte să ne înveţe să facem şi noi la fel, ajutându-ne zi de zi să trăim din Providenţa Sa, care e mereu iubire. Eu, personal, mă pun complet la dispoziţia Spiritului Sfânt, pentru a vă transmite mereu şi la timp ceea ce îmi va fi încredinţat.

Profit de această ocazie, pentru a le mulţumi din suflet tuturor celor care s-au rugat pentru mine în acest timp în care trec prin greutăţi familiale încă nerezolvate, legate de sănătatea mamei mele, aflată la o vârstă înaintată. Ofer aceste greutăţi şi fiecare rugăciune a mea lui Dumnezeu, pentru fiecare din voi şi pentru tot poporul Său, pentru a se deschide tot mai mult drumul înaintea fiecărui om de bunăvoinţă. Sunt sigură că Dumnezeu ne va sta foarte aproape şi ne va însoţi cu iubire la fiecare pas.

Vă salut şi vă binecuvântez în Cristos şi contez pe rugăciunea voastră.

 

Mesajul Spiritului Sfânt din 28 ianuarie 2012

”Dragii Mei fii, doresc să încep să vă vorbesc despre lucruri care vă vor fi de folos pentru drumul vostru şi prin care vă voi ajuta să vă descoperiţi viaţa proprie dar şi viaţa realităţii de care sunteți înconjurați și care vă depășește. Încep de la cel mai mare mister, care este fundamental, şi anume viaţa voastră. Numai dacă veţi înţelege minunea care este viaţa voastră vă voi putea ajuta să pătrundeţi celelalte taine, altfel, orice cuvânt al meu vă va fi greu de înţeles.

Puţini îşi consideră propria existenţă ca fiind cel mai mare dar al lui Dumnezeu, mai mult, pentru marea majoritate viaţa este doar o povară. Mulţi cer miracole şi caută semne supranaturale, dar nu-şi dau seama că tocmai viaţa e cel mai mare semn al puterii şi al bunătăţii Creatorului. Omul, de fapt, e creat după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, şi este o fiinţă sublimă, pentru că e capabil să primească viaţa şi gândirea Celui Atotputernic.

Ce este, deci, viaţa fiecăruia din voi? E o piesă fundamentală şi de neînlocuit în planul lui Dumnezeu, şi nu rezultatul întâmplător al unei combinaţii de celule. Voi sunteţi aici pentru că Dumnezeu a prevăzut prezenţa voastră în acest timp şi spaţiu, pentru a participa la lucrarea Sa şi pentru a răspândi viaţa Sa acolo unde vă aflaţi. Nu sunteţi rodul întâmplării, ci al Iubirii Trinitare care este mai presus de voi toţi. Până când nu veţi înţelege aceasta, nu veţi putea da un sens existenţei voastre. Mulţi afirmă că nu ştiu de ce trăiesc şi răul întunecat al depresiei afectează o bună parte a omenirii. Încercările şi greutăţile de care vă loviţi pe planeta voastră care I se împotriveşte lui Dumnezeu, nu fac decât să sporească senzaţia de gol prezentă în multe inimi.

Ce este, deci, viaţa şi unde se naşte? Viaţa este emanarea directă a puterii divine creatoare şi ia naştere în dimensiunea sublimă a spiritului pur. Dumnezeu este Spirit şi voi aţi fost creaţi de Spiritul Său: viaţa Sa se transmite  din Spiritul Său la spiritul vostru. Dimensiunea spirituală este mai presus de orice altă dimensiune. Orice eveniment care are loc în dimensiunea reală, e pregătit de dimensiunea spirituală; evenimentele spirituale le preced pe cele din viața reală.

În momentul în care creează, Dumnezeu imprimă o vibraţie puternică spiritului vostru, şi acesta începe la rândul său să vibreze. Aceasta este VIBRAŢIA INIŢIALĂ A VIEŢII, de la care începe existenţa voastră. Din acest moment, şi pe toată durata vieţii voastre, Dumnezeu va continua să vă transmită neîntrerupt vibraţiile iubirii Sale, care vă vor menţine în viaţă. În vibraţia iniţială a vieţii, sunt conţinute toate informaţiile de natură bilogică, fizică, chimică ce vor susţine fiinţa voastră, dar şi legile spirituale care vă vor face capabili să-L căutaţi pe Dumnezeu şi să trăiţi în armonie cu El. Ele sunt transmise spiritului vostru şi acolo rămân depozitate; cu cât veţi trăi mai uniţi cu Dumnezeu, cu atâta spiritul vostru va funcţiona mai bine şi va putea să manifeste corect toate aceste informaţii, transmiţându-le sufletului, iar acesta trupului [3]. Acest flux de vibraţii care se revarsă neîncetat de la Dumnezeu la spiritul vostru nu se întrerupe nici după moartea fizică, pentru că spiritul vostru continuă să trăiască în dimensiunea Trinitară.

Despre viaţa de după moarte, însă, vom vorbi altă dată. Revin acum la momentul în care aţi fost creaţi.

Creându-vă, Dumnezeu vă cheamă; crearea şi chemarea sunt una. Nu aţi fost creaţi la întâmplare, ci fiecăruia dintre voi îi este încredinţată o misiune stabilită din veşnicie, hotărâtă de gândirea divină. De aceea, în momentul în care sunteţi creaţi, spiritul vostru se află faţă în faţă cu Creatorul. Dumnezeu vă manifestă voinţa Sa, vă dă lumina şi harul pentru a înţelege ceea ce vi se cere, vă asigură cele mai favorabile condiţii pentru a putea răspunde.

Dumnezeu doreşte să acceptaţi liber şi conştient existenţa voastră şi misiunea personală.

De aceea, această alegere iniţială are o importanţă fundamentală: Dumnezeu nu vă impune viaţa, nici nu decide autoritar ceea ce veţi fi sau veţi face. Vă propune ceea ce e cel mai bine pentru voi, după Înţelepciunea Sa, dar vă lasă liberi să alegeţi, iar voi sunteţi cu adevărat liberi să aderaţi sau nu la planul Lui, cu toate consecinţele aferente. Dacă decideţi să trăiţi în armonie cu voinţa lui Dumnezeu, veţi avea tot ajutorul să o faceţi şi, în ciuda încercărilor vieţii, veţi fi mereu capabili să împliniţi misiunea pe care aţi ales-o. Dacă însă refuzaţi, veţi fi slabi, şi veţi fi constrânşi să înlocuiţi planul lui Dumnezeu cu un plan al vostru. Dumnezeu nu vă va abandona, dar vă va lăsa să acţionaţi după planurile voastre, pentru că vă respectă libertatea. Recunoaşteţi că planul lui Dumnezeu este mereu superior planului vostru şi că multe din eşecurile voastre provin din planurile umane, lipsite de lumina şi de forţa lui Dumnezeu.

Chemării lui Dumnezeu îi urmează răspunsul vostru, şi Dumnezeu vă asigură toate condiţiile pentru a putea vedea toată realitatea aşa cum este ea. Dumnezeu e mereu cinstit cu voi, nu vă ascunde nimic şi, atunci când vă cere să vă decideţi, vă furnizează toate elementele necesare pentru a vă forma o judecată. Creatorul vă consideră capabili de discernământ și de aceea vă pune în faţa adevărului şi vi se revelează. În acest moment, spiritul vostru e perfect capabil să-L vadă pe Dumnezeu aşa cum e şi voi sunteţi faţă în faţă cu Dumnezeu Tatăl, Fiul şi Spiritul Sfânt. De aceea, dacă decideţi să-L slujiţi pe Adevăratul Dumnezeu, trebuie să Le acceptaţi şi să le iubiţi pe cele Trei Persoane Dumnezeieşti. Trebuie mai ales să-L acceptaţi pe Isus Cristos ca Dumnezeu şi Salvator, să-L urmaţi, pentru a trece împreună cu El de la moarte la viaţă în fiecare încercare.

Ştiţi bine că în Univers acţionează şi Lucifer, duşmanul lui Dumnezeu  şi al fiilor lui Dumnezeu. Şi realitatea răului trebuie să se manifeste spiritului vostru în momentul creaţiei, pentru a putea alege. Cu aceste două realităţi, a binelui şi a răului, va trebui să vă confruntaţi mereu, şi Dumnezeu vă cere să alegeţi între una şi cealaltă încă de la începutul existenţei voastre. La fiecare pas pe care îl veţi face în viaţă, vă veţi găsi inevitabil în faţa binelui şi a răului şi va trebui să alegeţi.

În această fază, Dumnezeu îi permite lui Lucifer să intervină pentru a ispiti spiritul vostru, încearcând  să-L îndepărteze de Dumnezeu. Vă promite avantaje şi favoruri, în schimbul răzvrătirii faţă de Dumnezeu. Ura sa se îndreaptă mai ales împotriva lui Isus Cristos şi încearcă în toate felurile să vă prezinte o falsă imagine despre El, o idee deformată despre Cruce, facându-vă să credeţi că a-L sluji pe Cristos înseamnă doar suferinţă şi umilire. Lucifer vă promite în schimb libertate, plăcere, satisfacerea dorinţelor egoiste, cunoaştere şi putere care v-ar face asemenea lui Dumnezeu şi superiori celorlalţi. În această alegere între Isus Cristos şi Lucifer, multe spirite se poticnesc, rămân indecise sau Îl resping pe Dumnezeu. Scandalul Crucii devine un obstacol pe care mulţi nu vor să-l depăşească. Nu ajunge, de fapt, să credeţi în Dumnezeu; trebuie să credeţi că Isus Cristos e Dumnezeu şi Unicul Salvator, Unicul Mijlocitor între Dumnezeu şi oameni. Mulţi se poticnesc de acest adevăr şi se refugiază în falşi dumnezei.

Dumnezeu, însă, nu vă abandonează nicicând, chiar dacă l-aţi refuzat în momentul în care aţi fost creaţi.

Chiar și atunci când aţi dispreţuit proiectul Său pentru voi, Dumnezeu încearcă să îndrepte în toate felurile căile voastre strâmbe: vă trimite ajutorul necesar, continuă să vă dea fără încetare noi posibilităţi pentru a vă îndrepta. Asta înseamnă că nimeni nu e constrâns să suporte iremediabil consecinţele alegerii sale iniţiale, pentru că sunteţi liberi în fiecare moment şi pentru toată veşnicia. E mai greu să recuperaţi dacă aţi spus nu la început, pentru că sunteţi mai slabi, dar nu e imposibil,  dacă-L acceptaţi pe Dumnezeu, dacă Îi cereţi cu sinceritate ajutorul, dacă vă străduiţi să vă schimbaţi. Nimic nu e imposibil la Dumnezeu.

Oamenii de pe Pământ nu au înţeles ce înseamnă alegerea pe care spiritul o face în momentul în care sunt creaţi. Teologia ignoră acest aspect, deşi în Biblie avem exemplul experienţelor profeţilor, chemaţi încă din sânul mamei lor [4]. Îmbibaţi de raţionalitate, nu puteţi admite că spiritul vostru este capabil să gândească şi să aleagă  înaintea creierului. Însă, dacă nu ar fi aşa, ce este omul înainte de a i se dezvolta gândirea raţională? O fiinţă neajutorată, incapabilă şi lipsită de demnitate? Din spiritul omului porneşte viaţa: spiritul, călăuzit de Spiritul Sfânt, conduce toate procesele de creştere şi de dezvoltare ale vieţii, spirituale şi fizice. Să ştiţi că inteligenţa, demnitatea, capacitatea de  a alege a omului, iau naştere în momentul în care se formează viaţa, pentru că spiritul există înaintea trupului şi îi supravieţuieşte.

Neînţelegând aceasta, o mare parte din omenirea voastră dispreţuieşte viaţa din pântecele mamei, în convingerea că un făt nu este altceva decât o formațiune de celule. Astfel, groaznicul păcat al avortului apasă greu Pământul şi e cauza multor rele. Vă spun că în pântecele unei femei însărcinate, trăieşte o persoană care a făcut deja o alegere precisă şi care are dreptul să-şi trăiască liber viaţa. Dumnezeu vă respectă şi dacă Îl respingeţi, în timp ce mulţi dintre voi Îl resping fără pic de respect. Reflectaţi la cele ce vă spun, pentru că e de o importanţă vitală pentru omenirea voastră! Viaţa nu este opera voastră, de aceea, nu vă este dat să o creaţi sau să o distrugeţi; voi trebuie să o acceptaţi şi să o ajutaţi să crească, fără egoisme şi pretenţii, fără cruzimi inutile.

Creatorul a pus în spiritul fiecărui om o scânteie din viaţa şi din inteligenţa Sa şi alegerea lui Dumnezeu în momentul creaţiei activează această scânteie, permiţându-i să aprindă focul vieţii. Însă în omul care-L refuză pe Dumnezeu, scânteia divină rămâne latentă şi omul trăieşte mult sub potenţialităţile sale.

De alegerea spiritului depinde persoana în întregime, pentru că sufletul şi trupul îşi primesc structura potrivit alegerii făcute şi misiunii de împlinit. Cu cât alegerea lui Dumnezeu va fi mai deplină, cu atâta persoana va fi mai stabilă şi puternică; cu cât se va îndepărta de Dumnezeu, cu atât va fi mai fragilă. Alegându-L pe Dumnezeu fără echivoc, omul devine capabil să înţeleagă legile spirituale ale vieţii, dorinţele lui Dumnezeu, se deschide pentru a primi darurile Sale, sporeşte în inteligenţă. Acest lucru se vede mai ales la omenirile rămase fidele lui Dumnezeu de la origine, unde oamenii Îl aleg pe Dumnezeu necondiţionat încă din momentul creaţiei şi sunt sănătoşi, echilibraţi, inteligenţi, puternici spiritual şi fizic.

Nu acelaşi lucru se poate spune şi despre cei care-L resping pe Dumnezeu şi se decid să urmeze promisiunile diavolului: omul nu va fi echilibrat şi nici sănătos, pentru că va tinde să nu ţină deloc cont de viaţa primită, punând-o încontinuu în pericol; aveţi multe exemple de acest fel în cei care-L dispreţuiesc pe Dumnezeu şi legile Sale.

Între cei care se decid pentru Dumnezeu şi cei care se decid pentru Lucifer, se interpune o a treia categorie de persoane: cei indecişi, care nu-L aleg nici pe Dumnezeu nici pe diavol. Ar vrea totul şi nimic, se simt atraşi de Dumnezeu, dar sunt înfricoşaţi de responsabilitatea pe care o comportă fatul de a-L sluji cu fidelitate; sunt înspăimântaţi de Lucifer, dar fascinaţi de promisiunile lui. Rămân într-o situaţie ambiguă care le conduce la o viaţă incertă, mereu în cumpănă între da şi nu. În faţa oricărei alegeri importante, retrăiesc drama iniţială a indeciziei lor. Sunt multe persoanele de acest tip în tot Universul; există omeniri întregi pe diverse planete, care au decis să nu aleagă. Aceşti oameni alunecă într-un egoism care îi face apatici; ei nu fac nici binele nici răul.

De alegerea iniţială a omului depinde şi apartenenţa sa la una sau la o altă umanitate din Univers. Cine Îl alege pe Dumnezeu şi-şi acceptă pe deplin misiunea, e destinat să facă parte dintr-o omenire fidelă, în mijlocul căreia va putea opera cel mai bine pentru a realiza misiunea primită de la Dumnezeu. Cine rămâne indecis, va face parte dintr-o omenire indecisă, cine Îl respinge pe Dumnezeu, va trăi printre cei care sunt ca şi ei, iar aceasta este consecinţa logică a alegerilor făcute de om în momentul în care este creat. Cu toate astea, Dumnezeu depăşeşte orice logică, pentru că-l iubeşte pe om şi atunci când acesta nu-L iubeşte; iubirea lui Dumnezeu este mai presus de orice altă lege din Univers.

Se întâmplă de fapt, şi asta dintotdeauna, că mulţi oameni care în momentul creaţiei lor au spus un da deplin lui Dumnezeu, au trăit printre oamenii aparţinând omenirilor rebele. Acest lucru e evident mai ales pe Pământ, planeta cea mai ostilă lui Dumnezeu, dar şi unica pe care Isus Cristos s-a întrupat, a murit, a înviat şi unde şi-a fondat Biserica, poporul Său, chemat să mărturisească viaţa Preasfintei Treimi. Bărbaţi şi femei cu un spirit înalt şi nobil au acceptat misiunea dată lor de Dumnezeu de a trăi pe Pământ, pentru a le arăta fraţilor calea spre Dumnezeu. Cu viaţa lor, au pregătit venirea lui Isus Cristos şi au mărturisit mai apoi venirea Sa şi opera de Mântuire. Generaţii întregi de sfinţi, de martiri, de profeţi, adesea necunoscuţi şi mereu persecutaţi, au străbătut drumurile Pământului, aruncând o sămânţă de speranţă şi ţinând vie amintirea iubirii lui Dumnezeu. Ei au fost luminile mereu aprinse de Dumnezeu în întunericul adesea profund al omenirii voastre rebele.

Şi astăzi trăiesc printre voi şi mărturia lor e mereu vie. Sunt uniţi cu Cristos, care, pe Pământ, s-a jertfit pentru voi, şi parcurg drumul făcut de El: se jertfesc şi ei pentru fiecare din voi. Şi totuşi, această omenire cu inima împietrită nici măcar nu-i vede, mai mult, îi dispreţuieşte, considerându-i un nimic; dar ei sunt lumina lui Dumnezeu care vă luminează paşii şi neamul lor va moşteni Pământul. Nu mai marii acestei lumi, nici bogaţii şi puternicii, ci săracii lui Dumnezeu, cei care-I aparţin şi care nu au nimic în afară de Dumnezeu, ei sunt cei care vor stăpâni împreună cu Domnul lor în tot Universul.

Uniţi-vă sfinţilor şi formaţi poporul lui Dumnezeu, pentru că Pământul nu e lăsat de izbelişte! Vine timpul, şi a şi sosit, în care Dumnezeu nu va rămâne în tăcere, ci va da sfinţi şi profeţi. Ei vor ridica glasul în mijlocul poporului Său şi voi îl veţi auzi, puternic şi clar, dacă veţi fi cu adevărat decişi să trăiţi după legile lui Dumnezeu, abandonând egoismul o dată pentru totdeauna.

Aceasta este opera Mea (a Spiritului Sfânt) în aceste timpuri: de a-i uni între ei pe fiii lui Dumnezeu din tot Universul, pentru a forma un popor sfânt, poporul regal şi preoţesc care va fi imens şi invincibil. Aceasta va fi adevărata comuniune a sfinţilor, care nu va avea nevoie de mijloacele omeneşti, pentru că acţiunea Mea puternică va trece de la spirit la spirit; vă voi face capabili să-i percepeţi toată măreția și însemnătatea. Toate acestea, însă, cu condiţia să fiţi dispuşi să vă lăsaţi transformaţi de Dumnezeu, punând toată viaţa voastră în mâinile Sale, crezând cu tărie în Iubirea şi în Puterea Sa.

Numai puterea credinţei şi a rugăciunii, unite cu oferirea voastră sinceră lui Isus Cristos prin Preacurata Fecioară Maria, va deschide spiritul vostru pentru acţiunea Mea. Vă voi conduce la Cristos şi Cristos vă va oferi Tatălui, care vă va primi şi vă va transforma în făpturi noi. Orice alt efort va fi inutil. Nu cuvintele frumoase, teoriile fascinante, nici citatele erudite sau acţiunile spectaculoase vă vor introduce în viaţa lui Dumnezeu, ci credinţa, speranţa, iubirea, oferirea voastră necondiţionată lui Dumnezeu, dăruirea voastră sinceră şi dezinteresată.

Mă opresc aici deocamdată, dar vom continua discursul despre viaţă pe care de-abia l-am început şi pe care doresc să-L aprofundez. Şi pentru că vă cunosc bine, vă spun: nu începeţi imediat să vă analizaţi pentru a descoperi care a fost răspunsul vostru în momentul în care aţi fost creaţi. Acum nu asta e important, pentru că oricare ar fi fost alegerea voastră, voi rămâneţi liberi în fiecare clipă şi puteţi să decideţi acum şi imediat să-i aparţineţi lui Dumnezeu. Despre aceasta însă vom mai vorbi.

De aceea, lăsaţi deoparte interpretările şi judecăţile voastre şi puneţi înaintea Dumnezeului Trinitar şi Unic toată viaţa voastră, din momentul concepţiei până azi. Oferiţi-I toate alegerile pe care le-aţi făcut în viaţa voastră, corecte sau greşite şi rugaţi-L ca Iubirea Sa să traverseze toată existenţa voastră şi să o regenereze. Spuneţi-I că-L iubiţi şi că aveţi încredere în El, că doriţi să trăiţi sub privirea Lui. Lumina Sa vă va invada şi nimic nu vă va putea tulbura. Eu vă voi ajuta să înţelegeţi paşii pe care trebuie să-i faceţi pentru a fi creaturi noi, vă promit. Aveţi credinţă şi veţi vedea miracolul unei existenţe noi, pentru că viaţa fiecăruia dintre voi este o minune şi ca atare trebuie să se manifeste întregului Univers.

Vă binecuvântez în numele Tatălui, al Fiului şi al Spiritului Sfânt.”

 

[1] Vezi mesajul lui Isus ”Vi-L voi trimite pe Apărătorul, Spiritul Adevărului”, publicat pe acest site în 23 septembrie 2011

[2] Acest subiect este tratat în cartea ”Dincolo de Marea Barieră” la cap. 13

[3] Acest subiect este tratat în cartea ”Dincolo de Marea Barieră” la cap. 12 şi 13

[4] Cf. Jud 13. 2,5; Ier 1. 4,10; Lc 1. 5,25, 57,66